Asta seara am fost cu I. la teatru. E. a pus pe picioare o piesa noua la Kammerspiele si nu puteam lipsi de la premiera… O alta piesa cu batrani. De data asta si-au amintit copilaria pe timp de razboi, discutiile de acasa, joaca printre ruine, bombardamentele, tatii absenti, vestile despre moartea lor pe front, mamele severe, deprimate, matusile si mai severe, frigul, foamea, vecinii cu stea in piept si valize in maini, venirea rusilor, a americanilor, intoarcerea tatilor, niste straini… Oamenii astia, neactorii, au fost atat de autentici asta seara, a fost un mare privilegiu sa le primim povestile.

O astfel de seara… The magic is back;).