Din momentele savuroase ale vietii la tara: de dimineata pana la pranz in fata usii noastre de la intrare, ancorata sus de acoperisul de sticla de deasupra usii si jos pe laturi de tufele din stanga si dreapta aleii, a crescut o panza de paianjen. Maaaaare… autorul trona in mijlocul ei, asteptandu-si victimele. A se observa relatia dintre bestie si incuietoare, pentru a avea asa, o idee a ordinului de marime. Panza era cat usa, daca n-as fi observat-o si-as fi intrat in ea, mi-as fi facut-o mantie, iar tovarasul, aflat exact la nivelul potrivit, mi s-ar fi lipit intre ochi ca o bulina mai mare pe fruntea unei indience.

Fascinant si deosebit de scary si scarbos in acelasi timp, cand m-am trezit fata in fata cu animalul! Si desi zilele astea vorbesc mult cu Irisul despre empatie, compasiune si dragoste fata de natura, tare l-as mai fi strivit pe intrus cu varful bocancului. Insa ii las aceasta placere lu’ hubbie, pentru cand o ajunge acasa :D. This is a once in a lifetime view si-ar fi pacat sa piarda spectacolul ;).