Life as we know it… with Tom

Iata din nou un post inlacrimat, nascut dintr-un preaplin de hormoni care nu-i asa, ne imping in ultimul timp catre tot felul de intreprinderi mai mult sau mai putin rationale.

So, ce-am mai facut, ce-am mai facut… cuibarim la greu, recuperam de pe la prieteni mobilele de bebeluc din vremea principesei pentru a le reconditiona spre folosul mai nou numitului Bocanila (aka Felix, Max, Finn si alte cateva sugestii, ca doar m-am plans de lipsa lor. Acu’ am de nu stiu ce sa fac cu ele :D).

Si am facut o noua fixatie pentru cuvantul plan :D. De unde pana acum eram “merem cu valul si cand nu ne place ne-ntoarcem contra lui”, acum m-a lovit treaba asta cu planul. Tre’ sa facem un plan sa nu mai cheltuim ca nebunii pe tot felul de prostii!

Ah si da, sub imperiul mormonilor si al unor dorinte demult reprimate am trecut la urmatorul pas din imaginea familiei de revista, si anume catzelul. Ah, da, si uite-asa de sambata avem un nou colocatar pe nume Tom. Are 2,5 ani si l-am adoptat de la o asociatie de protectia animalelor unde a fost abandonat de prima lui familie. Tom e un pistruiat bine crescut si dragalas nevoie mare, dornic de guguleli, de eventura, mare alergator si empatic fara margini… so da, again, Bilderbuch ;).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.